Lecţia de optimism/ Putem face minuni în 2014

Anul 2013, cu bunele şi cu relele lui, e deja amintire. Am tras linie, am socotit şi am ajuns la multe concluzii. Paharul e pe jumătate plin, dar şi pe jumătate gol, aşa că este loc de toate interpretările, fie ele optimiste sau depresiv-pesimiste. Dar trecutul e trecut. E vremea să ne gândim la provocările pe care 2014 ni le oferă. Iar cel mai bine despre asta nu puteţi vorbi decât dumneavoastră, cititorii noştri. De aceea, aduc aici un top cu cele mai importante dorinţe postate în 2013 pe site-ul Vieţii libere. Este, după părerea mea, cel mai bun sondaj de opinie posibil şi, fără îndoială, ar trebui să fie un ghid pentru aleşii noştri, în 2014.

Afaceri publice mai transparente. Aproape 6.500 de gălăţeni au simţit anul trecut impulsul de a-şi spune opinia despre modul cum au fost cheltuiţi banii publici. Au fost multe critici (unele foarte dure), puţine aprecieri, iar opinia generală e clară: aleşii trebuie să spună mai des alegătorilor ce au făcut cu banii, cât au costat parcul şi strada, cât a costat concertul, ce salariile iau funcţionarii statului şi pentru ce, când au de gând să rezolve chestiunile publice presante. N-o spun eu, o spun plătitorii de impozite şi taxe, adică cei a căror voce este esenţială în orice democraţie.

Renaşterea oraşului. Peste 6.000 de comentarii au fost legate, în 2013, de starea oraşului. A fost potop de opinii! Iar oamenii şi-au vărsat amarul, căci impresia generală este că, din păcate, Galaţiul şi-a pierdut gloria de altădată. De ce? Explicaţiile sunt multe şi complicate, dar converg, în cea mai mare măsură, spre ideea că am fost abandonaţi de aleşi şi că interesele meschine au copleşit totul. S-a comentat îndelung despre degradarea unor simboluri importante ale urbei (clădiri, monumente, faleza), despre haosul urbanistic (garaje, chioşcuri, lipsa unei viziuni arhitectonice), despre „durerea în cot” a celor plătiţi, din bani publici, să facă treabă. Cititorii „Vieţii libere” speră la proiecte viabile în acest sens şi nu la maşinării de tocat bugete  sau de plătit poliţe „duşmanilor”.

Circa 5.500 de mesaje au vizat nevoia de infrastructură, fie că în discuţie a fost dilema pod sau tunel, ori chestiunea aeroportului, a autostrăzii sau a transportului pe Dunăre. Că nu avem – e clar. Că trebuie să avem – e şi mai clar. Cum şi când o să avem, sperăm să aflăm în 2014, când gălăţenii nădăjduiesc să fie demarat primul proiect de infrastructură de anvergură. Nici nu mai contează care. Important e să înceapă ceva.

Străzi mai sigure. Peste 5.000 dintre comentariile postate de dumneavoastră în 2013 au fost pledoarii pentru străzi mai sigure, fie că vorbim despre calitatea asfaltului, despre marcajele rutiere sau despre responsabilitatea şoferilor. Asta vrea oraşul, asta trebuie să primească, iar în primul interviu cu primarul chiar despre asta vom discuta, în amănunt. Ca să ştie tot omul la ce trebuie să se aştepte.

Evident aceste teme majore sunt doar câteva dintre sutele de probleme pe care dumneavoastră, prietenii noştri, le-aţi semnalat în ediţia electronică a „Vieţii libere”. Vă rugăm să continuaţi să vă spuneţi opinia, cu curaj. Avem nevoie de voi, oamenii cu simţ civic din acest oraş, pentru că numai aşa putem da edililor un semnal corect despre nevoile locuitorilor urbei. Împreună putem face minuni!

Scrisoare către Anul Nou

Dragă Anule Nou! Află despre noi că te aşteptăm cu speranţă şi că suntem tare dornici de veşti bune de la tine. Bunăoară am vrea, Anule Nou, să ne aduci în dar străzi bune, fără gropi, dacă se poate asfaltate de firme care nu dau şpagă. Pentru că şpaga, imaculatule An Nou, înseamnă lucrări proaste, de mântuială, care ţin, aşa cum am păţit în ceilalţi ani, între câteva săptămâni şi câteva luni. Puţine luni.

Am mai vrea, dacă nu cerem prea mult, şi apă caldă şi căldură în case. Mai ales că ne plătim facturile la vreme, din puţinii noştri bani. Poate îi înveţi tu, Anule Nou, pe aleşii şi numiţii noştri cum să facă şi să dreagă pentru ca să dispară actuala devălmăşie din furnizarea de servicii publice. Şi poate că cei care au produs haosul vor fi puşi să dea socoteală. Că tare aiurea sună sintagma „vină fără vinovaţi”.

Îndrăznim să te mai rugăm şi pentru ceva înţelepciune. Nu, nu pentru noi, căci noi, trăitorii de rând, suntem prea puţin importanţi în moara de secunde a timpului. Vrem înţelepciune pentru cei care conduc oraşul. Dă-le, Anule Nou, spre exemplu, puterea de a planifica Sărbătorile Galaţiului civilizat, astfel încât ţigănia de anul acesta să nu se mai repete. Şi să nu mai fie tot felul de „maeştri de ceremonie” care „filtrează” banii oraşului după cum le dictează propriul interes. Şi să ne spună domnul primar din vreme cum are de gând să cheltuiască banii publici, iar la urmă să facă publică lista cheltuielilor. Şi să nu mai fie şedinţe de Consiliu Local secrete, aşa cum, de altfel, ni s-a promis la lansarea Noului Galaţi.

Trebuie să te mai rugăm, Anule Nou, să fii tu mesagerul nostru către cei care se ocupă de curăţenia acestui oraş. Căci poate că în vremea ta vor fi un pic altfel decât în vremea Anului Vechi. Încă aşteptăm ca gunoiul să se ridice zilnic. Ar fi extraordinar dacă Poliţia Comunitară ar lăsa pentru o perioadă controalele de Mediu, de protecţia muncii şi de Trafic şi ar face ceva util pentru noi toţi, adică i-ar alunga pe cei care distrug pubelele şi împrăştie gunoiul cât e strada.

Tare ne-am bucura şi dacă zăpada ar fi curăţată şi de pe străduţa noastră, nu doar de pe bulevarde. Ştim, Anule Nou, că e nevoie de utilaje noi pentru asta, căci cele moştenite de la Anul Vechi sunt de toată jena. Dar ne îndreptăm speranţele către tine. Vei găsi tu o soluţie de finanţare, fie ea locală, guvernamentală sau europeană.

Să ne ierţi pentru atâtea pretenţii, Anule Nou, dar îţi mărturisim că tânjim şi după trotuare măturate noaptea, nu dimineaţa. Tare ne-ar plăcea să nu mai mergem la muncă printre vălătuci de praf şi mături din nuiele care ne altoiesc peste glezne. Cât priveşte povestea cu spălatul străzilor, înţelegem că a fost inspirată de valul de promisiuni electorale, aşa că nu insistăm.

În fine, Anule Nou, nu uita să te interesezi şi de ceva locuri de muncă în plus, căci am ajuns tare rău de când Combinatul se tot micşorează, iar restul economiei locale îi urmează exemplul. E greu să ţii pe linia de plutire o comunitate în care doar 8% din populaţie lucrează în sectoare aducătoare de venituri, iar restul de 92% trăieşte din impozitele şi taxele încasate…

În rest, Anule Nou, ne rugăm la bunul Dumnezeu pentru sănătate şi gânduri bune. Şi dacă n-oi reuşi tu să rezolvi toate astea, nu-i nimic. Măcar jumătate să faci şi tot te-om ţine minte mulţi ani de aici încolo!